Hula împotriva Duhului Sfânt. Cum se manifestă ea?

De regulă, foarte puțin sau chiar deloc, nu se predică despre acest păcat. Probabil că nu i se cunoaște identitatea. Singurii care îl mai amintesc sunt cei care pretind că au darul profetic. Dar pentru că nu sunt persoane credibile, iar cuvântul lor nu este luat în considerare, invocă pericolul de a cădea în acest păcat a celor ce i-au în chip ușuratic „lucrările Domnului”. Fără să se țină cont de libertatea de a alege între ce este „bun” și a te feri  de ce ți se pare „rău” (1 Tes. 5:21,22) suntem constrânși să le „înghițim pe nemestecate” pe cele bune și pe cele mai puțin bune.

Revenind la subiect, este foarte bine ca și în acest context (ca și în celelalte) să ținem cont cui i se adresează Domnul Isus.

Nici într-un caz Bisericii, sau unor oameni credincioși, ci acest cuvânt de avertizare se adresează unor evrei necredincioși cu care Domnul Isus era în conflict și de care a spus că sunt „orbi spiritual” care nu-L cunoșteau nici pe Tatăl și nici pe Fiul - într-un cuvânt - oameni străini de viața lui Dumnezeu (Efeseni 4:17,18).

Citind cu atenție discuția Domnului Isus cu evreii pe această temă observăm următoarele:

Ei L-au acuzat, că scoate dracii cu ajutorul lui Beelzebul. Dacă în urma acestei acuzații false, ei s-ar fi făcut vinovați de hula împotriva Duhului Sfânt - El le-ar fi spus direct: „cuvintele acestea pe care le-ați rostit acum sunt hulă împotriva Duhului Sfânt”. Dar Isus le-a spus: „Cine hulește împotriva fiului omului (ceea ce ați făcut voi acum) vă va fi iertat - dar vă avertizez - că tot așa de ușor ați putea păcătui și împotriva Duhului Sfânt”.

Dar oricine va (în viitor) vorbi împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

Cât privește hula împotriva Fiului Omului de care evreii se făceau vinovați în acest context de împrejurări Domnul a zis:

1) Există posibilitate de iertare (prin pocăință) Matei 12:32a

2) Iar dacă nu se vor pocăi - oamenii vor da socoteală și de acest cuvânt nefolositor (Matei 12:36)

Revenind la subiect: este foarte important de reținut că păcatul acesta nu presupune si nu se limitează doar la un cuvânt rostit sau la o formă de exprimare denaturată sau greșită (cu voie sau fără voie) împotriva Duhului Sfânt.

Ci: Hula împotriva Duhului Sfânt implică o stare de răzvrătire, de rebeliune, de conflict si împotrivire permanentă față de  Duhul Sfânt. Ștefan a spus evreilor: „voi totdeauna vă împotriviți Duhului Sfânt (Fapte 7:51).

Cum se face aceasta?

1) Prin respingerea continuă a Cuvântului lui Dumnezeu și denigrându-l (Psalmul 50:16 - Dumnezeu zice celui rău: ... „Tu urăști mustrările si arunci înapoia ta cuvintele Mele)
2) Ieremia 6:14 - „Stați în drumuri și întrebați care sunt cărările cele vechi, și umblați pe ele, dar ei răspund: nu vrem să umblăm pe ele”
3) 2Tim. 4:3- „Va veni vremea când oamenii își vor întoarce urechea de la adevăr”
Hula împotriva Duhului Sfânt este de regulă specifică oamenilor căzuți.

Exemplu: a) Timotei 1:19,20 - „Au căzut din credință,...i-am dat pe mâna satanei să nu mai hulească”.
b) În Evrei 10:29b apare din nou păcatul acesta, dar sub o altă exprimare: „batjocorirea Duhului harului”.

Însă pentru a ajunge aici există un „traseu” mai lung (și nu o acțiune spontană).
Este bine să-l urmărim: Evrei cap. 10, începând cu versetul 23 vorbește despre o categorie de oameni:
- care au început întâi să meargă pe cale șovăind (Versetul 23)
- au început să-și părăsească încrederea (Versetul 35)
- au început să păcătuiască cu voia și să se întoarcă la jertfele specifice Vechiului Testament (vers. 26)
- au continuat cu părăsirea adunării creștinilor de la Ierusalim și s-au întors la „iudaism”
Sfârșitul lor? - Au căzut (Evrei 6:6a) deși au fost luminați, au gustat darul ceresc și s-au făcut părtași Duhului Sfânt.

Consecințele? - Nu mai pot fi înnoiți iarăși și aduși la pocăință (Evrei 6:6)

De unde au căzut? (Galateni 5:4) -  „Voi care voiți să fiți socotiți neprihăniți prin lege, v-ați despărțit de Hristos;  ați căzut din har” -  deci din har înapoi la lege. Dar aceeași situație este și pentru cei căzuți de la credință (1Timotei 1:19)

DE CE NU MAI POT FI ÎNNOIȚI IARĂȘI ???

Deoarece cel ce produce înnoirea este Duhul Sfânt(Tit 3:5)

Numai că cei căzuți fără dorință de întoarcere sau de ridicare  (2 Petru 2:20,21,22) au intrat în conflict și împotrivire persistentă cu Cel ce este chiar sursa înnoirii  - adică Duhul Sfânt.

Căzând din har, mântuirea este imposibilă, ea însă este posibilă doar rămânând „ în harul lui Dumnezeu”( vezi Fapte 15/11, Efes 2/8,Tit 2/11)

Nu întâmplător, în Evrei 10/29. Duhul Sfânt este numit :„ Duhul Harului”

Așadar: renunțând la har (cum au făcut evreii) au renunțat la Duhul Sfânt - renunțând la Duhul Sfânt, este imposibilă înnoirea (s-au după caz, reînnoirea )Tit 3/5 - fără înnoire este IMPOSIBILĂ  MÂNTUIREA

Sfârșitul lor:

Evrei 10:29 - sunt pasibili de o pedeapsă aspră. De ce?
- a) pentru că au călcat în picioare pe Fiul lui Dumnezeu(Versetul 29)
- b) au pângărit sângele cu care au fost sfințiți(vers. 29)
- c) și au batjocorit  (hulit, ofensat, calomniat, răzvrătit, împotrivit) pe Duhul harului.

Pe aceeași linie: analizând Biserica apostată din Apocalipsa 3:15-20 - o biserică care lucra pe cont propriu, este ușor de observat că Duhul Sfânt era scos afară din Biserică. El stătea la ușă așteptând poate cineva îi va auzi bătăile și va deschide. În caz contrar consecințele sunt următoarele: „ am să te vărs din gura Mea”.

Ce înseamnă aceasta?

Deși Biserica era apostată, Duhul Sfânt voiește să-i spună că și în asemenea împrejurări, El nu a abandonat-o ci continuă să mijlocească pentru ea cu suspine negrăite (Romani 8:26). înaintea lui Dumnezeu pentru reabilitarea ei.

DE CE? - deoarece Duhul Sfânt ne vrea cu gelozie pentru Sine  (Iacov 4:5)

În caz de împotrivire la nesfârșit, Duhul Sfânt ofensat de această răzvrătire va înceta sa mai depună mărturie pentru ea (1 Ioan 5:7)

În concluzie:
Hula împotriva Duhului Sfânt nu este o expresie verbală ci o stare menținută  (persistentă) de: conflict și împotrivire.

Domnul Isus a zis: „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea”.

În final: De ce spunem că păcatul acesta este specific oamenilor necredincioși sau căzuți?

Deoarece Domnul Isus a zis în același context:
„Omul rău scoate lucruri rele din inima lui”

(În rest, Fiți binecuvântați!)